Atunci când un copil are dificultăți, părintele primește adesea multe păreri: „e doar răsfățat”, „o să-i treacă”, „nu se concentrează”, „nu vrea”, „este prea sensibil”. Evaluarea psihologică încearcă să înlocuiască presupunerile cu o înțelegere atentă a copilului: dezvoltare, emoții, comportament, relaționare și resurse.
Discuție cu părinții, întâlniri cu copilul/adolescentul, observație clinică și instrumente standardizate adecvate scopului evaluării. La final, părinții primesc feedback și recomandări clare pentru intervenție, familie și, unde este cazul, colaborarea cu școala sau medicul. De completat înainte de publicare: lista exactă a testelor aplicate și tipurile de rapoarte/documente eliberate, conform competențelor specialiștilor.